Farmec de Bârcaciu
Oana, 15 May 2010Pășim încet, privind cu atenție la lumea de la picioarele noastre…
…pentru a ajunge în final la poalele zăpezilor și stâncilor.
Întorși la cabană, admirăm jocul soarelui cu norii la ceas de apus…
…și ultima geană de lumină reflectându-se în apa domoală a Oltului.
A doua zi, trec pe lista de ”Lucruri imposibile pe care le vreau de ziua mea” un teleobiectiv de miiiiiinim 300 mm 
Da, acela este un cuc, ați intuit bine – că de văzut, mai greu….
Hrană pentru măgăruși…
…și nu numai.
”Să mai veniți pe la noi!”
O ultimă privire…
..la sfârșitul unei noi zile.
